Am ajuns, din nefericire, sa fim dominaţi de puterea malefică a banului ! “Ne pierdem capul” pentru bani, minţim pentru bani, furăm, uneori comitem crime pentru bani, facem fel de fel de compromisuri, inclusiv în ceea ce priveşte locul de muncă, acceptind, de voie, de nevoie, o slujbă prost plătită sau care nu ne place, doar pentru că avem nevoie de bani….Off !
______________________________________________________________________________________
De nu posezi această fiară simţi aerul discreditant,
Unii-ţi vor zice fiul ploii, iar alţii – mortul ambulant.
Şi nicio însuşire-a ta nu va putea să strălucească,
Prezenţa ta în preajma lor mereu o să îi stânjenească.
Să-i vizitezi de îndrăzneşti, sau să-i inviţi la dumneata,
Precis acasă nu-i găseşti, ei nu doresc prezenţa ta.
Cu ei de-ncerci să conversezi, să te convingi de sunt umani,
Se vor grăbi să te oprească de frică să nu le ceri bani.
Şi insul plin de gologani îl vezi în frunte peste tot,
Cuvintele-i sunt admirate, chiar dacă este un netot.
Se vor găsi destui zeloşi să îi ridice osanale,
Să uite că a fost o loază şi până ieri un coate goale.
Se vor simţi chiar onoraţi când le aruncă o privire
Şi temenele multe-i fac, îi vor zâmbi cu linguşire.
În lumea-aceasta nu există, nici paznici demni, nici uşi deschise,
Cu banul treci de orice legi, azi toate lui îi sunt permise.
Prea mulţi s-au transformat în robi ai dictatorului drăcesc,
Se-nchină la puterea lui, cu toată forţa îl slujesc
.

Mariana Dobrin


Nu mai comentez nimic. Spun că, din păcate, avem conducătorii pe care îi merităm ! De ce susţin asta ? Gîndiţi-vă puţin şi vă veţi da seama !

 

`Neatza, oameni buni !
M-am trezit ceva mai devreme şi am iesit puţin pe balcon….ce linişte este pe stradă, la ora 7.00 AM, doar ciripitul păsărelelor şi câte o maşină sparg liniştea orelor matinale, o linişte atit de dorită uneori in Bucureşti….e răcoare şi e bine….am pus de cafea, deja ii simt aroma, croissant-ele aşteaptă, cuminţi, pe farfurie….sunteţi invitatii mei la o cafea !….să aveti o zi perfectă….


 

Am preluat de pe blogul Criss-ei (Cris-Mary) o leapşă care mi se pare destul de interesantă şi pe care vreau să o transmit mai departe prietenilor care citesc acest blog şi această însemnare, în special Florinei R. şi Aryyanei.

* Dacă eram un anotimp …eram iarnă
* Dacă eram o lună … eram noiembrie
* Dacă eram o zi a săptămânii … eram duminică
* Dacă eram o parte a zilei … eram după amiaza, cu odihnă binevenită, relaxare sau plimbare
* Dacă eram un animal marin … aş fi fost Pisică de mare
* Dacă eram un animal de uscat … eram leu sau tigru bengalez
* Dacă eram o virtute … aş fi fost înţelegerea….sau răbdarea ! 
* Dacă eram o planetă … aş fi fost Jupiter
* Dacă eram un lichid … eram râu de munte, cu apă rece şi proaspătă
* Dacă eram o piatră … eram safir deoarece aduce noroc la bani, prosperitate, fericire, dragoste, detaşare, bucurie, fidelitate, prietenie
* Dacă eram un metal … eram “iute” ca oţelul
* Dacă eram o pasăre  aş fi fost vultur, dar nu “pleşuv”

* Dacă eram o plantă … eram Filodendron
* Dacă eram o stare a vremii … eram toamnă (vânt, ploaie, uneori soare)
* Dacă eram un instrument muzical … eram o vioară
* Dacă eram un sentiment… probabil că eram iubire
* Dacă eram un sunet … eram sunetul unui fluier de soc
* Dacă eram un cantec … eram “Je ne regrette pas rien”
* Dacă eram un film … eram “Sweet november”, evident
* Dacă eram un serial … eram “Pistruiatul”
* Dacă eram un oras … eram, totuşi, Bucureşti
* Dacă eram un gust … eram dulce-acrişor
* Dacă eram o aroma … eram de vanilie
* Dacă eram o culoare … eram roş-albastru (suporter Steaua, se ştie !)
* Dacă eram un material … probabil că eram in
* Dacă eram o parte a corpului … eram inima (am o inimă “mare”):-)
* Dacă eram un drog … nici nu vreau să mă gândesc
* Dacă eram un accesoriu … nu-mi place să fiu doar “accesoriu”, aşa că mă abţin !

* Dacă eram o expresie a feţei … eram zambetul
* Dacă eram o materie … eram informator, pardon, informatică !
* Dacă eram un personaj de desene animate … eram Popeye Marinarul (îmi place spanacul, parol !)
* Dacă eram o formă … eram pătrat (nu vă gândiţi la….cap :-))

* Dacă eram un număr … eram 18
* Dacă eram o maşină … eram o Toyota….sau un Mitsubishi !
* Dacă eram o haină … eram tricou

Asta a fost leapşa preluată !
Completaţi cu răspunsurile voastre spaţiul de după punctele de suspensie.

Un weekend plăcut în continuare !

Foto: Google Images

Trebuie să recunosc că am scris ultima însemnare sub presiunea, de înţeles, a emoţiilor şi a nervilor ! Nu este tocmai plăcut ca, mergând liniştit pe stradă, să te trezeşti cu colţii unui maidanez isteric dar şi “mişel” înfipţi în picior !
Nu am fost în stare pînă acum să tai nici măcar o găină, darmite să omor cu sînge rece un câine ! Deşii, zău că aşi face-o, pentru că foarte mulţi câini de pripas sunt extrem de periculoşi, punîndu-ne în pericol sănătatea şi, uneori, chiar şi viaţa !
Oricum, câinii vagabonzi rămân o mare problemă pentru Bucureşti. Ne dorim ca fostul Mic Paris să fie recunoscut ca o capitală europeană civilizată, dar în nici o capitală de pe bătrânul continent nu veţi întîlni haite de câini precum în Cetatea lui Bucur ! Nu-i aşa, domnilor primari de sector ? Nu-i aşa, domnule primar general ?

S-auzim de bine şi….atenţie la maidanezi !

Dacă cineva ar fi spus că voi ajunge vreodată să am resentimente profunde faţă de câinii comunitari (de fapt, maidanezi !), i-aş fi spus că nu e sănătos ! Crescând de la o vârstă foarte fragedă în compania animalelor, grădina casei bunicului meu fiind populată în permanenţă cu cel puţin un câine sau o pisică sau şi, şi, dragostea faţă de aceste fiinţe apropiate sa dezvoltat cu fiecare zi ce trecea….De-alungul timpului, am căpătat obiceiul de a avea grijă, respectiv de a hrănii câini fără stăpîn pe care îi întîlneam pe lîngă casă, în drum spre şcoală şi, mai tîrziu, spre servici. Nu o dată am împărţit sandwich-ul pregătit de cu seară cu patrupedele înfometate.
Asta pînă astăzi, când totul a luat o întorsătură neaşteptată pentru mine. Dis-de-dimineaţă, În drum spre locul de muncă, preocupat de gîndul la ceea ce avea să urmeze la serviciu, cu ochii la ploaia mocănească ce-şi scurgea picăturile grăbite pe pământ, nu mi-am dat seama (de fapt, nu s-a auzit nimic) cînd un maidanez bătrân şi-a înfipt colţii, prin pantaloni, în gamba piciorului meu drept, partea din spate ! Repet, nu sa auzit absolut nimic înainte de acest “atac”, nici un mârâit, nici un lătrat, absolut nimic ! Abia după muşcătură, când a văzut că mă răsucesc spre el “agresorul”a lătrat de două ori şi sa facut nevăzut. Am încercat să ripostez cu umbrela din dotare, însă câinele “mişel”, “bandit”, era deja departe, m-am ales şi cu mânerul de la umbrelă spart şi o sperietură zdravănă ! Dar asta nu este o problemă, problema cea mare de acuma vine, în sensul că va trebuii să mă învoiesc de la serviciu pentru a merge la Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş” sau la spitalul Colentina pentru seria de vaccinuri antirabice. Timp pierdut, bani cheltuiţi, emoţii…

Şi când te gândeşti că există organizaţii care luptă pentru protecţia animalelor, că există personalităţi care luptă pentru drepturile animalelor ! Întîmplarea de astăzi marchează încetarea din partea mea a oricărei afecţiuni şi protecţii pentru câinii vagabonzi ! Începînd de acum, voi fi pregătit şi VOI PEDEPSII FOARTE ASPRU JAVRA SAU JAVRELE CARE VOR ÎNCERCA SĂ REPETE “ISPRAVA” CELEI DE ASTĂZI ! Ştiu că nu sună creştineşte, dar voi fi gata să ucid maidanezul care va încerca să atenteze la integritatea şi sănătatea mea. DA, DOMNILOR ŞI DOAMNELOR DE LA ORGANIZAŢIILE MAI SUS AMINTITE, SUNT GATA SĂ FAC MOARTE DE CÂINE VAGABOND, DACĂ VA FI NEVOIE ! DE PROTECŢIA OAMENILOR ÎMPOTRIVA “VAGABONZILOR” SAU “MAIDANEZILOR” CINE SE OCUPĂ, ÎN ŢARA ASTA ?
Trebuie să recunosc că sunt pornit ! Foarte pornit ! În locul meu, muşcat de un câine cu apucături banditeşti, astăzi, 1 Iunie, de ziua lui, putea fi un copil pentru care o muşcătură de câine şi sperietura aferentă ar fi însemnat, în cel mai bun caz, doar un şoc emoţional ! Sau putea fi o femeie !…..

De azi, 1 Iunie, declar “război” maidanezilor şi susţinătorilor lor bipezi !

Foto : Google Images

În drumul meu către casă, de la serviciu, trec zilnic pe lingă un părculet unde copii şi pensionari, deopotrivă, işi petrec o parte din timpul liber….Acum câteva zile, trecînd pe lîngă părculet, atenţia mi-a fost atrasă de o minge care se indrepta către mine….mi-am indreptat privirea spre direcţia din care venise mingea şi am văzut un băieţel subţirel, cu nasul cârn şi ochi mari, albaştri, nu părea a avea mai mult de 7 ani, alături de o fetiţă care aveam să aflu ca este sora lui….- “nenea, nenea, ne daţi şi noua mingea, vă rugăm”, am auzit spunînd, cu glas cristalin, prichindelul….le-am aruncat mingea copiilor şi m-am aşezat citeva minute pe o bancă….am inchis pentru citeva clipe ochii intrînd intr-un tunel al timpului imaginar….cândva, prin anii `60, in mahalaua Ferentarilor, apoi in zona Poştei Puişor (actualul Centru Civic) din Bucureşti, băteam câte o minge din cirpe (mai apoi, părinţii mi-au cumpărat una din plastic) impreună cu cei mai buni prieteni ai mei de pe stradă (Strîmbu`, Gicuţa, Vasilica şi Nela), se mai intimpla să mai spargem şi cite un geam dar niciodată părinţii sau bunicii noştri nu ne-au bătut sau nu ne-au spus cuvinte urite pentru asta, ne făceau observaţie, simplu, si atât….imi aduc aminte cum intr-o zi, bunicul, Dumnezeu să-l odihnească, m-a trimis la magazinul alimentar din piaţă ăa cumpăr un calup de parizer (Doamne, ce bun mai era parizerul, pe atunci !)…la intoarcere, i-am găsit pe bunii mei prieteni care incinseseră o miuţă cu o minge peticită, din plastic….dupa o perioadă de joacă, obosiţi fiind, ni s-a facut foame….am impărtit calupul de parizer cu ceilalţi pici din zonă  iar acasă m-am intors, eveident, cu mâna goală şi cu puţină teamaăde ceea ce va zice bunicul….cind i-am povestit mi-a zimbit, m-a mingiiat pe creştet şi mi-a spus : “nu-i nimic, intotdeauna să imparţi cu prietenii cei mai buni ceea ce ai, ca la rindul lor să faca la fel cu tine”. A fost o mică lecţie de viaţă atunci pentru mine, in loc de aşteptata muştruluială….

Am deschis ochii, m-am ridicat de pe banca din parculeţ şi am plecat spre casa, zâmbind….Perioada copilăriei mi-a revenit in suflet si in minte. De fapt, spiritul copilariei există in sufletul fiecaruia dintre noi, oamenii maturi….rămâne ca, măcar din cind in cind, sa-l reactivăm. Ştiu că atunci, preţ de câteva minute, am redevenit copil, prin joaca altor copii. Bine te-am regăsit,  copilărie !….
Una din melodiile de care imi aduc aminte şi care ilustreaza aceasta zi a copilariei o postez acum, sper să vă placă….mie imi place…

 

A sosit şi ziua lor, a celor care ne vor purta mai departe numele, idealurile, năzuinţele, speranţele….ziua copilului a fost intotdeauna şi trebuie să rămână pentru fiecare dintre noi una specială….în fiecare an, de 1 Iunie, redevenim copii alături de copiii sau nepoţii nostri….pentru că toate fetiţele şi toţi baieţeii ar trebuii sa aibă un model (de copil) la care sa se raporteze, mi-au venit acum in minte două nume de foşti copii celebri şi foarte talentaţi : Shirley Temple şi Macaulay Culkin. De la noi, Cleopatra Stratan este înzestrată cu har artistic moştenit de la tatăl ei şi, daca o va ţine pe acest drum, va ajunge departe. Desigur, nu toţi copii nostri pot ajunge la nivelul celor pe care i-am amintit….important este să le trezim, cu răbdare şi tact, dorinţa de a accede cât mai sus. Dincolo de acest aspect, copiii nostri trebuie să-si trăiască din plin copilăria, trebuie să se joace, trebuie sa se bucure, să fie fericiţi, nici o umbră de intristare nu trebuie să apară pe chipul lor….

Pentru că am pomenit mai devreme de Shirley Temple, acum aflată la venerabila vârstă de 82 de ani, am găsit un videoclip pe care il postez pentru a ne readuce aminte de ea şi pentru ca, de ziua lor, copiii noştri sa se bucure de un moment de expresivitate artistică inegalabilă  a micutei artiste….

May

30

De multe ori,  n-i se pare că suntem nedreptăţiţi şi poate chiar aşa şi este, crezănd că merităm mult mai mult de la viaţă sau, cum se spune, de la soartă ! Nu întotdeauna, însă, lucrurile stau aşa cum par a fi. Despre Aparenţe este vorba şi în pilda creştină pe care mi-am readus-o aminte astăzi :

Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi

Doi ingeri călători s-au oprit să-şi petreaca noaptea in casa unei familii instărite. Familia a fost rea si a refuzat să-i lase pe ingeri să innopteze în camera de oaspeţi. În schimb, le-a oferit o cămăruţă in subsol.
In timp ce işi faceau paturile, ingerul cel bătrân a văzut o gaură in perete şi a reparat-o imediat.
Când ingerul cel tânar l-a intrebat de ce, celălalt inger i-a răspuns: “Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi”.
În noaptea urmatoare ingerii au ajuns să se odihneasca in casa unui om foarte sărac, dar foarte ospitalier, ţăran ce locuia impreuna cu soţia lui.
După ce au impărţit cu ei puţina âancare ce o aveau, i-au lăsat pe ingeri sa doarmă in patul lor, unde se puteau odihni in voie.
Când s-au trezit a doua zi, ingerii i-au găsit pe ţăran şi pe soţia lui plângând. Singura lor vacă al cărei lapte era singurul lor venit, murise pe camp.
Îngerul cel tanar s-a infuriat şi l-a intrebat pe cel bătrân, cum se poate intampla un asemenea lucru?
“Primul om avea tot şi totuşi l-ai ajutat”, a spus el.
“A doua familie avea atât de puţin, dar era in stare sa impartă totul, şi tu i-ai lasat vaca să moara”.
Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi“, i-a răspuns ingerul cel bătrân.
“Cand am stat in subsol am observat că in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stăpânul era obsedat de lăcomie şi era incapabil să-şi  împartă bogaţia cu altcineva, am astupat zidul ca să nu o mai găsească.
Noaptea trecută când am dormit în patul familiei de ţărani, îngerul mortii a venit dupa soţia lui. I-am dat în schimb vaca.
Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi“.
Uneori chiar aşa se intamplă când lucrurile nu se desfăşoara asa cum ar trebui.Daca ai credinţpă e nevoie doar săcrezi că rice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu şii (să nu afli) de ce anume te-a păzit Dumnezeu) …
Unii oameni intră  în viaţa noastră şi pleacă repede… Unii ne devin prieteni şi stau aproape de noi…lăsându- şi minunatele amprente asupra inimii noastre… şi noi nu mai suntem aceiaşi pentru că ne-am făcut un prieten bun!!!
Ieri a trecut. Mâine este un mister. Astăzi este un dar. De aceea se cheamă prezent (de la present = dar) ! Cred că viaţa  aceasta este deosebită… trăieşte şi savureză fiecare moment…

http://www.sfant.ro/pilde-crestine/index.php

UPDATE : Paula şi Ovi au evoluat convingător şi în această seară finală, Ovi mi sa părut cam crispat, dar a fost bine până la urmă. La această oră se adună de zor punctajele pentru stabilirea clasamentului final al concursului Eurovision. Să vedem câte puncte ne dau bulgarii….nici unul ! Asta e ! În schimb avem încă 10 puncte de la Ukraina.5 puncte şi de la Malta. Avem până acum 93 şi suntem pe poziţia 7, cum “preziceam” ! 10 puncte de la Norvegia. Doamne ajută ! 8 puncte şi de la Cipru. Tot înainte. Suntem pe 5 acum….Este ora 12.58 A.M acum la Bucureşti. Emoţiile continuă ! Germania este pe primul loc cu 200 de puncte, greu de ajuns. Mai adăugăm 8 puncte de la englezi. 5 puncte de la Olanda, avem 131 per total, până acum. Israelul ne oferă 8 puncte (locul 4 acum !). 12 puncte primite de la Moldova, suntem pe locul 3 cu 151 de puncte, bine până acum. 10 puncte de la Danemarca, e o performanţă, totuşi. S-A TERMINAT ! ! ! SUNTEM PE PODIUM, AŞA CUM ANTICIPAM !

                                      

                                           Paula Seling şiOvidiu Cernăuţeanu, locul trei la Eurovision 2010

E o performanţă foarte bună pentru muzica românească, pentru lumea artistică de la noi ! FELICITĂRI, PAULA, FELICITĂRI, OVI, ŞTIAM CĂ VEŢI OBŢINE UN REZULTAT NOTABIL LA  EDIŢIA DIN ACEST AN A EUROVISION ! După părerea mea, melodia alor noştri nu a fost cu nimic mai prejos decât a foarte tinerei nemţoaice, dar asta e situaţia, nu are rost să mai facem speculaţii, Germania a câştigat concursul, Lena interpretând din nou, copleşită de emoţii, melodia cu care s-a impus astă seară. Următoarea ediţie a Eurovision se va desfăşura, la anul, în Germania !

Foto : Google/Imagini

www.Bloggerul.ro Hosted by powerhost.ro | Hi5 Email Finder | Reclamatii pe blogul consumatorului